Despre absenţa promovării lecturii în ziarele româneşti

Cât de importantă este o rubrică culturală în marile ziare centrale? Eu cred că este esenţială! Dar mă voi referi strict la o rubrică despre cărţi. Fiind, probabil, influenţată de ziarele britanice şi americane pe care le citesc pe internet, mă aştept ca, la un moment dat, să văd, măcar în variantele on-line ale ziarelor româneşti, că începe să se mişte ceva în acest sens, că apar jurnalişti culturali care să anunţe lansările de carte, care să prezinte (atenţie, nu să scrie critică literară; să lăsăm asta în seama criticilor) noile apariţii editoriale, care să intervieveze autori, care să afle de noi proiecte editoriale etc. Sunt atât de multe teme care ar putea fi abordate şi care ar deschide apetitul publicului larg pentru altceva decât veşnicele scandaluri, de orice fel ar fi ele, încât nu înţeleg de ce niciun CEO din marile trusturi de presă nu doreşte să rişte.

Repet, începutul poate fi făcut în mediul on-line. Aici se poate declanşa cu adevărat pregătirea unor viitori jurnalişti culturali. Aici s-ar putea face experimente la costuri minime. Ne plângem că oamenii nu citesc şi că nu cumpără cărţi! Dar marele public nu este la curent cu ceea ce se editează acum în România.

De cele mai multe ori, oamenii cumpără cărţi care să le satisfacă diverse interese practice sau pentru că sunt mânaţi de un impuls de moment, atunci când se întâmplă să intre într-o librărie. Oamenii trebuie să fie educaţi să citească cărţi. În mod evident, acest lucru nu se întâmplă în şcoală. Ba dimpotrivă, aş spune că, în cele mai multe cazuri, elevii dezvoltă o adevărată fobie pentru literatură.

De ce a ajuns varianta românească a Wikipediei atât de rău?

Unul dintre motivele uşor de intuit, din cauza căruia neîncrederea noastră în Wikipedia în limba română a crescut, este că s-a apucat toată lumea să traducă articolele deja existente pe Wikipedia în engleză. Iar asta nu este neapărat rău. Rău este că mulţi dintre aceşti traducători de ocazie, pe lângă faptul că nu stăpânesc bine domeniul din care traduc, nu au avut nici măcar rabdarea sau curiozitatea de a cerceta cele câteva reguli de bun-simţ care există chiar pe Wikipedia noastră:

Wikipedia este un proiect divers care conţine articole în numeroase limbi. Uneori, un articol poate fi găsit într-o anumită limbă, dar nu în altele. Deoarece Wikipedia este un proiect liber, deseori e mai practică traducerea unui articol din altă limbă decât scrierea lui de la zero. Astfel, cunoştinţele care contribuie la acest proiect pot trece barierele lingvistice.

Este bine ca utilizatorii care doresc să contribuie prin traduceri să aleagă articole scrise în limbile pe care le stăpânesc bine şi în domeniile în care cunosc vocabularul consacrat în limba română. Din păcate, se întâmplă relativ des ca traducerile realizate de contribuitori să conţină întorsături de frază nenaturale şi cuvinte inexistente în limba română sau care au alte sensuri decât în limba din care se face traducerea.
Nu toate articolele de pe celelalte site-uri Wikipedia au un nivel de calitate acceptabil; de aceea, este de preferat să fie traduse numai acele articole care au primit din partea comunităţilor respective calificativele cele mai înalte (de exemplu, featured article în engleză, exzellente Artikel în germană, article de qualité în franceză etc.).

Mic calendar de târguri de carte

BOOKFEST


Cea de-a cincea ediţie a târgului de carte Bookfest se va desfăşura între 9 şi 13 iunie 2010. La fel ca în 2009, târgul va fi găzduit de Romexpo în pavilioanele 13, 14, 15, 16 şi 17, intrarea fiind liberă. Păstrând tradiţia, pe lângă manifestările dedicate evenimentelor editoriale, Bookfest va găzdui concerte şi proiecţii de film, „TIFF la Bookfest" continuând şi în acest an.
Ediţia 2010 vine cu o noutate: invitatul special al Salonului de Carte este Spania. O mulţime de lansări şi autori spanioli vor întregi lista de evenimente la care publicul vizitator s-a obişnuit să ia parte an de an, în spaţiile special amenajate.

TÂRGUL EDUCAŢIONAL BUCUREŞTI

Evenimentul va avea loc între 22-24 octombrie, la Sala Polivalentă din Bucureşti,  şi va cuprinde:
1. expoziţia de mijloace si materiale didactice, table interactive, soft educaţional, oferte pentru profesori, directori, reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ de la nivel preşcolar până la nivel universitar şi, nu în ultimul rând, pentru părinţi;
2. conferinţe si prezentări de produse didactice, concursuri cu premii, toate respectând tematica evenimentului.

Cuvinte naive

Nu, în rândurile care urmează nu am de gând să făuresc un tratat despre arta manipulării, aşa cum nu am de gând nici să mă opresc asupra gradului de naivitate a cuvintelor... dacă o fi existând aşa ceva! (Oricum, mie-mi place să cred că există multe lucruri, cu atât mai mult cu cât percepţia asupra realităţii este subiectivă.) 

O să povestesc despre nişte cuvinte naive aşa cum le înţeleg eu, adică despre acele vocabule care mi-au rămas vii în minte încă din timpul copilăriei, vârsta cea nevinovată. Pe atunci eram în grija mamaiei mele, cea care m-a crescut mult şi cu nespusă blândeţe, şi habar n-aveam că universul meu, fizic şi nu numai, era exprimat prin nişte cuvinte despre care am aflat mai târziu că se numesc regionalisme. Da, cuvintele mele naive înseamnă, în mare, o mână de regionalisme pe care le iubesc. Şi pe care mulţi dintre oamenii curioşi din oraşul în care stau acum nu pot să le înţeleagă. Nici pe ele şi nici rostul şi forma lor bizară. Pentru că ei, poate, nu îndrăgesc vocabulele.

Traducător de carte: Ileana

Încă de pe vremea Turnului Babel, oamenii poartă pedeapsa divină a „graiurilor amestecate“ şi a imposibilităţii de-a se înţelege într-o singură limbă. Turnul Babel nu a ajuns până la cer (aşa cum şi-au dorit constructorii lui), dar, din revelaţia importanţei de a comunica, a rezultat şi s-a dezvoltat meseria de traducător. Iată încă o meserie foarte veche…:)

Eu am vrut să înţeleg şi să mă bucur de literatura câtorva ţări în propria lor limbă, astfel am urmat Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, specializarea Engleză-Română, la Universitatea din Bucureşti. Apoi am vrut să înţeleg cum sunt construite diferite tipuri de discurs şi ce semnificaţii capătă cuvintele în diverse contexte situaţionale. Pentru aceasta mi-a făcut cu ochiul "Masterul de Lingvistică Engleză Aplicată, Discurs şi Argumentare".

Deşi mă pregăteam pentru una dintre cele mai vechi meserii din lume traducând diverse articole, mici lucrări de specialitate sau cărţi tematice în colaborare cu câteva firme, între timp am învăţat să înţeleg şi să folosesc limbajul programelor de tehnoredactare şi grafică. Designul editorial a început să mă preocupe din ce în ce mai mult. În prezent, am experienţa lucrului într-o editură, dar şi într-un trust de presă. Acum traduc autorizat nu numai din engleză în română, dar traduc ideile editoriale în imagini, străduindu-mă să le ofer cititorilor cheia înţelegerii.

[Vezi care sunt şi ceilalţi traducători.] 

O listă cu edituri româneşti

Iată o listă cu o parte dintre editurile noastre, mai mari sau mai mici, mai bune sau mai puţin bune, mai renumite sau de-abia cunoscute:


Editura Academiei Române 
Editura Adevăr Divin
Editura Adevărul
Editura ALL
Editura Allfa
Editura Amaltea
Editura Aquila
Editura Aramis
Editura Art
Editura Aula

Editura Badea
Editura Benefica
Editura Best Publishing
Editura Bibliotheca
Editura Bizantina
Editura Booklet
Editura Bren
Editura Brumar
Editura Bunavestire

Editura Canonica
Editura Carminis
Editura Carpathia Press & Production 
Editura Cartea Românească
Editura Cartea Universitară
Editura Cartier (Moldova)
Editura Casa Cărţii de Ştiinţă
Editura Călin
Editura Ceres
Editura C.H. Beck
Editura Compania
Editura Cordial Lex