Traducător de carte: Isabella

Am ajuns să traduc cărți din întâmplare. Am ajuns, pe parcurs, să mă și îndrăgostesc de această profesie, de această manifestare de talent, pe care nu m-aș fi gândit niciodată că-l am. Traduc cu drag, conștientă de efortul real pe care îl depun, dar ceea ce iese din mâinile și, mai ales, din mintea mea îmi procură o satisfacție interioară neasemuită. Acesta e primul și cel mai important câștig al meu din traduceri, alături de cunoaștere.

Traduc deja de câțiva ani, din engleză în română, și am colaborat, pe parcurs, cu edituri diverse. Amintesc câteva, dintre cele mai mari: TREI, Corint, Curtea Veche, Lifestyle. De asemenea, am tradus cărți din domenii cu care am simțit că am ceva în comun, în principiu: ficțiune (romane polițiste), cărți motivaționale, spirituale și psihologice, ori cu substrat gastronomic și chiar povești pentru copii.

Sunt absolventă de Litere (facultate și masterat) și, mai nou, studentă la Psihologie.

[Vezi care sunt şi ceilalţi traducători.] 

Traducător de carte: Graţiela

N-am fost unul dintre copiii precoce care au învăţat să citească de la 3 ani, şi pasiunea mea pentru cărţi a apărut mai degrabă târziu, în jurul vârstei de 13 ani. De atunci, am citit cu ardoare tot ce mi-a picat în mână, dar mai ales literatură. Am ştiut ca vreau să lucrez cu cărţile în anul întâi de facultate. Aşa că am ales programul de master care îmi oferea cel mai mare acces (cel puţin, aşa credeam atunci) la lumea editorială: "Teoria şi Practica Editării" din cadrul Facultăţii de Litere. Anul acesta voi termina cei doi ani de studii postuniversitare. Între timp, mi-am îndeplinit visul şi am lucrat într-o editură, am redactat  şi am corectat manuscrise şi am tradus cărţi din limba engleză în română.

Totuşi, mă aflu în postura omului care doreşte mai mult. Îmi doresc să traduc în continuare, să redactez noi manuscrise, să fiu implicată din ce în ce mai mult în acest proces aparte, sinuos şi creativ al editării cărţilor de calitate. Cred că piaţa editorială românească are mare nevoie de specialişti, are nevoie de inovaţie, de valoare, de oameni pasionaţi şi talentaţi. De aceea, mă bucur să fac parte dintr-o echipă de tineri care sunt suficient de interesaţi de carte încât să lupte împotriva curentului şi să creeze traduceri de calitate.

Traduc cărţi din limba engleză, corectez şi redactez manuscrise şi, în general, sunt pasionată de fotografie.

[Vezi care sunt şi ceilalţi traducători.] 

Dor de o bibliotecă de noapte

Parcă ar merita să avem şi noi o bibliotecă, două de noapte (a se citi: deschise noaptea). Măcar una mică - dar neapărat cu sală de lectură -, pentru că mă îndoiesc că o să fie prea vizitată. La urma urmei, nici măcar bibliotecile existente nu sunt foarte populate. Dar ele sunt necesare pentru cei care studiază sau care au, în general, preocupări intelectuale diverse. Aceştia sunt cei care trec pragul bibliotecilor cu oarecare regularitate. Din fericire, încă există destui oameni care citesc cărţi la sala de lectură. Nu sunt toţi matinali sau diurni, dar îşi cultivă eficienţa - atât cât pot - şi în ceasurile în care soarele binevoieşte să fie acolo sus, pe cer.

Multor oameni le place să trăiască noaptea. Ei citesc, scriu, studiază noaptea. Poate pentru că este mai linişte, iar liniştea le înlesneşte şi le sporeşte gândirea, creativitatea, munca. Şi cred că persoanelor nocturne le-ar surâde ideea de a avea la dispoziţie o bibliotecă deschisă (şi) noaptea. Sigur ar fi un proiect interesant.  

Autor: Isabella

Colgate curăţă limba română de reguli

Dintr-o reclamă la pasta de dinţi Colgate, aflăm că: "Multe alimente au un nivel ridicat al acidităţii ce pot provoca eroziunea smalţului dinţilor." Dar nu înţelegem nimic. Pentru că, în general, gramatical vorbind: multe alimente au un nivel ridicat al acidităţii, care poate provoca eroziunea smalţului dinţilor.

În primul rând, este foarte nefericită utilizarea preponderentă a pronumelui relativ "ce" în locul formei "care". Şi nu este deloc încurajată! În al doilea rând, acordul lui "a putea" se face cu termenul "nivel", iar nu cu "alimente".

Vodafone şi virgula de brand

O regulă simplă, pe care o învăţăm ca pe o literă de lege încă de mici, spune aşa: între subiect şi predicat nu se pune virgulă.

Dar cei de la Vodafone sunt de-acuma mari şi-şi permit să scrie greşit, folosind, desigur, virgula de brand: 

"Lucrurile pe care nu le spui, se pierd."

Brichetele şi dezacordul, amândouă marca Big

Pe undeva pe la jumătatea reclamei, există o propoziţie care ne bruiază şi urechea, şi gramatica:"Fiecare dintre brichetele noastre sunt supuse la peste 50 de teste de calitate."

Pentru a se convinge toată lumea că acordul corect se face aşa: "Fiecare dintre brichetele noastre este [...]", o să transcriu mai jos o normă din gramatica Ştefaniei Popescu:

"Pronumele fiecare are forme numai pentru singular: fiecare, fiecăruia, fiecăreia." (Gramatica practică a limbii române, Ed. Tedit Fzh, Bucureşti, 2002, pg. 246)