Dintr-o pură întâmplare, iată că m-am trezit la vânătoare de greşeli de firmă. Firmă de traduceri, normal. Curioasă să văd cum îşi prezintă serviciile firmele noastre din domeniu, dau să citesc o descriere, două. De la curiozitate şi intenţie până la faptă, se pare că e cale lungă şi plină de surprize gramaticale. De citit nu prea am reuşit să citesc mare lucru în mod firesc, întrucât m-am apucat să corectez mental toate năzdrăvăniile peste care am dat mergând dintr-un site de traduceri în altul. Să exemplific, că doar aşa e cinstit. Deci să purcedem!
La prima vedere, Serious Business pare o afacere cum altfel decât serioasă. Însă iată câtă neglijenţă se ascunde în spatele unui articol de pe site-ul acestei firme, numit, în mod nefericit, chiar „Cum se măsoară succesul unei traduceri?“. Încep cu un dezacord dintre un substantiv la genitiv şi determinantul adjectival cu care acesta ar trebui să se acorde în gen, număr şi caz: „Riscul unei lipse totală de transparenţă este diminuat în cazul în care lucrarea este efectuată de un traducător autorizat, experimentat şi licenţiat.“ În continuare, am găsit mai multe exemple de substantive comune compuse scrise incorect, adică fără cratimă: „un vorbitor nativ al limbii ţintă“, „exprimat în limba sursă“, „datorită sensibilităţii publicului ţintă“, „fără a fi existente şi în textul sursă“.
Şi iată că nu lipsesc nici greşelile de punctuaţie, unele dintre ele fiind cât se poate de surprinzătoare: „trebuie spus că, lipsa transparenţei unei traduceri este [...]“ (corect este fără virgula evidenţiată cu mov, întrucât avem de-a face cu o completivă directă), „o exprimare stângace, fără greşeli gramaticale, care, de cele mai multe ori, nici nu poate fi descoperită de o persoană neexperimentată“ (cu virgulă, aşa cum am subliniat), „Traducerea de calitate înseamnă, în realitate, un nivel de fidelitate [...]“ (locuţiunea adverbială incidentă în realitate trebuie izolată prin virgulă, întrucât se interpune în structura gramaticală a predicatului nominal format cu ajutorul verbului copulativ a însemna), „ele nu traduc efectiv, ci doar memorează bazele de date“ (este necesară folosirea virgulei aşa cum am evidenţiat în frază, întrucât propoziţiile legate prin conjuncţia coordonatoare ci se despart prin virgulă).
Într-o altă frază, am întâlnit folosirea incorectă a prepoziţiei datorită în context negativ. În mod corect şi evident, în locul prepoziţiei respective trebuia folosită locuţiunea prepoziţională din cauza: „Este evident că traducerea de calitate nu poate fi realizată "pe loc" şi nici nu poate fi "cea mai ieftină" datorită costurilor pentru resursele implicate în proces.“ De nefolosirea ghilimelelor româneşti, fie ele 99 şi 66 sau nu, nu cred că este cazul să mai amintesc.
Văzând eu cum stau lucrurile cu Serious Business, am zis să mai consult şi alte site-uri, să mă dumiresc dacă situaţia este generală sau nu. De pe Google, am ales aleatoriu încă un site şi am dat de firma Verbatrad. Aici, mare mi-a fost mirarea să constat că nu există nici urmă de diacritice. Ba mai mult, în secţiunea „Despre noi“, am găsit o virgulă rătăcită aiurea înainte de şi: „Project managerii nostri va stau mereu la dispozitie cu sfaturi, cotatii de pret si de timp de executie, si cu orice informatii de care aveti nevoie [...]“ Pe www.traduceri-traduzioni.com, mai găsesc o virgulă care nu-şi are rostul, de data asta înainte de abrevierea etc., lucru pe care l-am amintit şi l-am explicat şi în alte dăţi pe acest blog: „Traduceri romana-italiana si viceversa din diverse domenii: juridice, tehnice, economice, medicale, literare, general, etc.“ De remarcat, şi aici, scrierea incorectă a substantivelor comune compuse: „datele limita impuse“, „sa redea sensul textului sursa in textul tinta“ (secţiunea „Traducători“ a site-ului Verbatrad).
Mai târziu, Activ Traduceri mă întâmpină cu două complemente circumstanţiale de timp aşezate la începutul prepoziţiei, dar neizolate prin virgulă: „De la infiintarea companiei, in 2004, am pus intotdeauna pe primul plan clientul si cerintele sale.“ Mă întreb dacă cerinţele clienţilor nu vizează şi folosirea corectă a punctuaţiei. Sau scrierea cu diacritice. Poate că (măcar unii dintre) traducătorii acestor firme sunt buni, dar să nu uităm că trăim într-o lume în care este foarte importantă şi maniera de prezentare a serviciilor. Desigur, contează miezul lucrurilor (în cazul acesta, traducerea în sine), dar şi coaja (adică formula exterioară prin care-ţi promovezi serviciile). Cunoscătorii sunt atenţi la detalii. Şi cei mai serioşi dintre ei ţin cont de ele.
P.S.: Dacă greşelile de pe site-urile la care am făcut referinţă ar fi fost izolate, nu le-aş fi blamat. Din cauza recurenţei lor, am considerat că nu este vorba de cazuri excepţionale, ci de o situaţie generală, din păcate. Cred că este evident că nu avem de-a face cu greşeli de neatenţie ori de tastare sau generate de grabă.
La prima vedere, Serious Business pare o afacere cum altfel decât serioasă. Însă iată câtă neglijenţă se ascunde în spatele unui articol de pe site-ul acestei firme, numit, în mod nefericit, chiar „Cum se măsoară succesul unei traduceri?“. Încep cu un dezacord dintre un substantiv la genitiv şi determinantul adjectival cu care acesta ar trebui să se acorde în gen, număr şi caz: „Riscul unei lipse totală de transparenţă este diminuat în cazul în care lucrarea este efectuată de un traducător autorizat, experimentat şi licenţiat.“ În continuare, am găsit mai multe exemple de substantive comune compuse scrise incorect, adică fără cratimă: „un vorbitor nativ al limbii ţintă“, „exprimat în limba sursă“, „datorită sensibilităţii publicului ţintă“, „fără a fi existente şi în textul sursă“.
Şi iată că nu lipsesc nici greşelile de punctuaţie, unele dintre ele fiind cât se poate de surprinzătoare: „trebuie spus că, lipsa transparenţei unei traduceri este [...]“ (corect este fără virgula evidenţiată cu mov, întrucât avem de-a face cu o completivă directă), „o exprimare stângace, fără greşeli gramaticale, care, de cele mai multe ori, nici nu poate fi descoperită de o persoană neexperimentată“ (cu virgulă, aşa cum am subliniat), „Traducerea de calitate înseamnă, în realitate, un nivel de fidelitate [...]“ (locuţiunea adverbială incidentă în realitate trebuie izolată prin virgulă, întrucât se interpune în structura gramaticală a predicatului nominal format cu ajutorul verbului copulativ a însemna), „ele nu traduc efectiv, ci doar memorează bazele de date“ (este necesară folosirea virgulei aşa cum am evidenţiat în frază, întrucât propoziţiile legate prin conjuncţia coordonatoare ci se despart prin virgulă).
Într-o altă frază, am întâlnit folosirea incorectă a prepoziţiei datorită în context negativ. În mod corect şi evident, în locul prepoziţiei respective trebuia folosită locuţiunea prepoziţională din cauza: „Este evident că traducerea de calitate nu poate fi realizată "pe loc" şi nici nu poate fi "cea mai ieftină" datorită costurilor pentru resursele implicate în proces.“ De nefolosirea ghilimelelor româneşti, fie ele 99 şi 66 sau nu, nu cred că este cazul să mai amintesc.
Văzând eu cum stau lucrurile cu Serious Business, am zis să mai consult şi alte site-uri, să mă dumiresc dacă situaţia este generală sau nu. De pe Google, am ales aleatoriu încă un site şi am dat de firma Verbatrad. Aici, mare mi-a fost mirarea să constat că nu există nici urmă de diacritice. Ba mai mult, în secţiunea „Despre noi“, am găsit o virgulă rătăcită aiurea înainte de şi: „Project managerii nostri va stau mereu la dispozitie cu sfaturi, cotatii de pret si de timp de executie, si cu orice informatii de care aveti nevoie [...]“ Pe www.traduceri-traduzioni.com, mai găsesc o virgulă care nu-şi are rostul, de data asta înainte de abrevierea etc., lucru pe care l-am amintit şi l-am explicat şi în alte dăţi pe acest blog: „Traduceri romana-italiana si viceversa din diverse domenii: juridice, tehnice, economice, medicale, literare, general, etc.“ De remarcat, şi aici, scrierea incorectă a substantivelor comune compuse: „datele limita impuse“, „sa redea sensul textului sursa in textul tinta“ (secţiunea „Traducători“ a site-ului Verbatrad).
Mai târziu, Activ Traduceri mă întâmpină cu două complemente circumstanţiale de timp aşezate la începutul prepoziţiei, dar neizolate prin virgulă: „De la infiintarea companiei, in 2004, am pus intotdeauna pe primul plan clientul si cerintele sale.“ Mă întreb dacă cerinţele clienţilor nu vizează şi folosirea corectă a punctuaţiei. Sau scrierea cu diacritice. Poate că (măcar unii dintre) traducătorii acestor firme sunt buni, dar să nu uităm că trăim într-o lume în care este foarte importantă şi maniera de prezentare a serviciilor. Desigur, contează miezul lucrurilor (în cazul acesta, traducerea în sine), dar şi coaja (adică formula exterioară prin care-ţi promovezi serviciile). Cunoscătorii sunt atenţi la detalii. Şi cei mai serioşi dintre ei ţin cont de ele.
P.S.: Dacă greşelile de pe site-urile la care am făcut referinţă ar fi fost izolate, nu le-aş fi blamat. Din cauza recurenţei lor, am considerat că nu este vorba de cazuri excepţionale, ci de o situaţie generală, din păcate. Cred că este evident că nu avem de-a face cu greşeli de neatenţie ori de tastare sau generate de grabă.
Autoare: Isabella
Postări
