Cât costă să traduci o carte?

„Salut! Am o carte în engleză, un PDF de cica 205 pagini. Vă uitați puțin peste el și-mi spuneți și mie cât costă?” Cam așa scrie într-un e-mail primit zilele astea. Cam așa scrie, de fapt, în multe dintre e-mailurile care vin spre noi, cu solicitări de traduceri.

„Costul nu poate fi precizat, per total, decât la sfârșitul traducerii, când calculezi numărul total de semne și, în funcție de asta, costul exact. Poate costa 2000 de lei, poate costa 4000 de lei sau orice altă sumă. Timpul variază și el, contează inclusiv cât de mare e cartea. Depinde și de dificultatea textului, de ritmul și de disponibilitatea, de timpul liber al traducătorului etc.” Cam așa răspundem noi, înapoi, la e-mailurile în care suntem întrebați cât costă să traduci o carte de 205 pagini sau mai multe. Sau mai puține. 

„Uitați totuși aici cartea, puteți să vă uitați pe ea și să spuneți, aproximativ, cât ar costa? Să știu de la început…” Dar iată că întrebarea clientului persistă, semn că unii oameni, care n-au avut contact cu domeniul editorial, nu înțeleg cum se face tarifarea pentru această chestiune. Să încercăm să lămurim problema. 

Ce înțelegem prin „semne”, când spunem că traducerea se plătește în funcție de numărul de semne pe care îl are, la sfârșit, documentul în română, documentul tradus? Semnele sunt caracterele, literele, simbolurile pe care le tastăm în documentul Word și care constituie, până la urmă, corpul întreg al traducerii. Semnele includ și spațiile din text. 

Să luăm un exemplu, un fragment în engleză pe care să presupunem că-l avem de tradus în limba noastră: 


Many of the people who shaped our digital world started out by coding games for fun. Bill Gates, cofounder of Microsoft, wrote his first computer program at the age of 13 – a noughts and crosses game. Just a few years later a teenage Steve Jobs and his friend Steve Wozniak, who later founded Apple together, created the arcade game Breakout. 

Dacă numărăm fiecare literă, inclusiv spațiile, din fragmentul anterior, obținem un număr de 344 de caractere. Desigur, traducătorii și editorii nu numără nimic în gând, Word-ul are o funcție specială pentru asta: îți poate arăta, pentru orice document sau fragment de text selectat, câte caractere sau cuvinte cuprinde acesta.

Acum, să vedem secvența tradusă: 


Mulţi dintre cei care au modelat lumea noastră digitală au început să scrie programe din amuzament. Bill Gates, cofondatorul companiei Microsoft, a scris primul program la vârsta de 13 ani – un joc de X şi 0. După doar câţiva ani, un adolescent pe nume Steve Jobs, împreună cu prietenul lui, Steve Wozniak, care urmau să înfiinţeze, mai târziu, împreună, compania Apple, au creat jocul Breakout, de tip arcade. 

În limba română, care nu e la fel de condensată ca engleza, avem, în urma traducerii, 411 caractere, cu tot cu spații. Desigur, numărul caracterelor va varia pentru o traducere făcută de alt specialist, care se va exprima, foarte probabil, altfel decât primul. Se va exprima prin alte cuvinte, care au alt număr de caractere. Fiecare traducător are stilul lui, preferințele lui, inspirația lui. 

Pentru oricare 2000 de semne, se percepe un tarif de traducere. 2,5 euro; 3 euro sau 3,5 euro/ 2000 de semne. Tariful variază, și-l negociază traducătorul cu editorul. Variază în funcție de dificultatea cărții, de reputația traducătorului, de bugetul editorului etc. Nu poți să știi, până nu ajungi la finalul traducerii și nu ai numărătoarea exactă a tuturor caracterelor, câte seturi de 2000 de semne conține documentul tradus, ca să calculezi cât costă traducerea per total!

Ai putea face un calcul după numărul de caractere pe care-l are PDF-ul în engleză, când ai un PDF în engleză, dar estimarea e doar... o estimare. Cum am spus, româna nu e o limbă comprimată, ca engleza. Ceea ce transmiți, uneori, în engleză, în trei cuvinte, s-ar putea să traduci prin șase, în limba noastră. 

Costul traducerii unei cărți poate varia de la 50 sau 100 de euro (în cazul unei cărticele pentru copii, să zicem) la 1000, 2000 de euro și, desigur, chiar mai mult, pentru o carte foarte serios documentată, enciclopedică, de pildă. Cu toate acestea, serviciile de traducere, în România, sunt foarte ieftine. Știm asta. În țările mai dezvoltate cultural, și nu numai, prețul poate fi de 10, 12 euro/ 2000 de semne. Asta ca idee, căci poate fi oricare altul, în fond. 

Traducerea unei cărți nu este o muncă ușoară, se întinde pe câteva luni, pentru o carte standard: să zicem, o motivațională de 200-300 de pagini. Sau un roman de consum. Acestea sunt texte mai ușor de tradus, exprimarea fiind simplă, de obicei. Sunt însă și traduceri care durează ani. Ani! Nu traduce nimeni peste noapte, cum își închipuie, poate, unii oameni din afara domeniului editorial. E o muncă de creație, presupune responsabilitate, păstrezi și transmiți un mesaj, creezi o rezonanță cu autorul de drept al cărții, se produce o transpunere, o transă, se pot petrece multiple jocuri de rol, când devii fiecare personaj și traduci „din pielea lui”. Traducerea este un efort intelectual frumos și delicat, iar resursa pe care ne-o solicită mult de tot este timpul. O carte o traduci în timp, în mult timp. Dai din timpul tău, pentru o carte. E chiar un act prețios.