Unul dintre motivele uşor de intuit, din cauza căruia neîncrederea noastră în Wikipedia în limba română a crescut, este că s-a apucat toată lumea să traducă articolele deja existente pe Wikipedia în engleză. Iar asta nu este neapărat rău. Rău este că mulţi dintre aceşti traducători de ocazie, pe lângă faptul că nu stăpânesc bine domeniul din care traduc, nu au avut nici măcar rabdarea sau curiozitatea de a cerceta cele câteva reguli de bun-simţ care există chiar pe Wikipedia noastră:
Wikipedia este un proiect divers care conţine articole în numeroase limbi. Uneori, un articol poate fi găsit într-o anumită limbă, dar nu în altele. Deoarece Wikipedia este un proiect liber, deseori e mai practică traducerea unui articol din altă limbă decât scrierea lui de la zero. Astfel, cunoştinţele care contribuie la acest proiect pot trece barierele lingvistice.
Este bine ca utilizatorii care doresc să contribuie prin traduceri să aleagă articole scrise în limbile pe care le stăpânesc bine şi în domeniile în care cunosc vocabularul consacrat în limba română. Din păcate, se întâmplă relativ des ca traducerile realizate de contribuitori să conţină întorsături de frază nenaturale şi cuvinte inexistente în limba română sau care au alte sensuri decât în limba din care se face traducerea.
Nu toate articolele de pe celelalte site-uri Wikipedia au un nivel de calitate acceptabil; de aceea, este de preferat să fie traduse numai acele articole care au primit din partea comunităţilor respective calificativele cele mai înalte (de exemplu, featured article în engleză, exzellente Artikel în germană, article de qualité în franceză etc.).
În situaţia în care vă propuneţi să traduceţi un articol din altă limbă, este recomandabil să copiaţi acel articol într-un editor de text pe calculatorul dumneavoastră, să-l traduceţi, să-l corectaţi şi să-l introduceţi în enciclopedie abia când sunteţi sigur că nu mai are greşeli. Idealul ar fi să-l introduceţi a doua zi, când, recitindu-l, cu siguranţă că veţi mai găsi ceva de corectat, care v-a scăpat în ziua precedentă (diacritice, acorduri gramaticale).
Există, pe Wikipedia în limba română, şi unele articole scrise parţial sau integral în alte limbi, deci care trebuie traduse. Pentru a fi uşor de găsit, aceste articole au fost puse în categorii speciale, în funcţie de limba (limbile) în care au fost scrise: Articole care au nevoie de traducere.
Traducerea este una dintre metodele cele mai la îndemână pentru a scrie articole pe Wikipedia în limba română, pentru că „fraţii noştri mai mari“ (proiectele Wikipedia în engleză, germană, franceză etc.) au adesea articole deja bine puse la punct. Din nefericire, din practică reiese că o traducere bună este greu de făcut. Adesea, traducătorii neprofesionişti, deşi au ca limbă maternă româna, nu reuşesc să scrie într-un stil care să sune natural. În plus, traducerea termenilor mai mult sau mai puţin tehnici necesită efortul de a căuta în dicţionarele bilingve sau româneşti după formele consacrate în limba română. De exemplu, în româneşte se spune „limbile slave“ şi nu „slavice“ , perioada de 10 ani este „deceniu“ şi nu „decadă“, care reprezintă o perioadă de 10 zile etc. O atenţie cuvenită trebuie acordată şi numeroşilor „prieteni falşi“ (false friends), în special din engleză, care sunt cuvinte care seamănă şi care pot avea chiar o etimologie comună cu cele din română, dar care au totuşi sensuri diferite în cele două limbi, ca de exemplu cuvintele englezeşti: novel=roman, sympathetic=înţelegător/înduioşător, actual/actually=de fapt, eventual/eventually=în cele din urmă, gymnasium=sala de gimnastică, to resume=a relua, sensible=rezonabil/perceptibil/perceptiv, sensitive=sensibil, to complete=a duce la bun sfîrşit, to control=a dirija, a comanda, to develop=a proiecta, large=mare, must not=nu are voie/este interzis, precum şi multe altele.
Se recomandă ca traducerile să fie făcute de cei care stăpînesc bine limba-sursă şi, în acelaşi timp, cunosc îndeaproape domeniul din care face parte respectivul articol. Vă mai recomandăm să scrieţi cuvintele străine cu litere cursive (înclinate) şi pe cele româneşti, normal (drept), aşa cum s-a practicat chiar în acest paragraf.
N.B.: Câteva reproşuri aduse redactorului informaţiilor de mai sus: înainte de „etc.“ nu se pune virgulă. Mi-am permis să corectez în textele anterioare această greşeală tot mai frecventă (precum şi multe altele, pe care n-o să le mai amintesc aici, dar care se pot constata prin confruntarea versiunii originale a articolelor). Să revenim la „etc.“ şi să ne reamintim că înseamnă „şi celelalte", motiv pentru care virgula dinainte trebuie evitată. În al doilea rând, se scrie „să-l“, iar nu „să îl“. În loc de „articole care necesită traducere“ e mai româneşte să spunem „articole care trebuie traduse“. În rest, punctuaţia este pe alocuri neglijentă. De exemplu, circumstanţiala de scop, atunci când se află înaintea regentei, se izolează prin virgulă de aceasta: „Pentru a fi uşor de găsit, aceste articole au fost puse în categorii speciale[...].“ Trec peste preferinţele pentru folosirea unor termeni pe Wikipedia, pentru că există, probabil, nişte reguli interne de redacţie. Câte bordeie, atâtea obiceie!
La final, semnalez existenţa unei liste cu prieteni falşi pe Wikipedia în limba română.
Postări
